european_union_flags_1Principiu fundamental pe care orice persoana il are, despre libera circulatie se spune in Tratatul de la Roma, ca este un obiectiv fundamental  ce trebuie permanent avut in vedere  in scopul realizarii pietei comune.  Potrivit acestui principiu, indiferent de cetatenia unei persoane care locuieste intr-un stat membru UE, aceasta se poate stabili, poate sa studieze, sa-si gaseasca un loc de munca, sa calatoreasca in scopuri turistice si nu numai, sa traiasca si sa presteze servicii in alt stat membru.

De asemenea, Articolul 2 din Tratatul CEE prevede  misiunea pe care comunitatea europeana o are sa promoveze dezvoltarea economica, cresterea nivelului de trai si relatiile stranse intre statele membre.
Conform dispozitiilor Tratatului mentionat, libera circulatie a lucratorilor este un principiu definit prin dreptul de a raspunde ofertelor de munca ce vin din state membre, altul din care persoana provine, acela ca persoana sa ramana pe teritoriul oricarui stat membru in scopul desfasurarii unei activitati, dar si dupa ce a desfasurat o activitate. In plus, lucratorii au ca pe teritoriul statului unde muncesc sa se reuneasca cu familia. Dupa 1990 prevederile privind libera circulatie a persoanelor au fost completate in noi tratate de numeroase paragrafe privind protectia minoritatilor nationale. Spre exemplu, Ungaria si minoritatea ungara din Romania au privit libera circulatie a persoanelor drept un mijloc de mentinere a legaturilor dintre acestea. La randul sau, Romania a considerat libera circulatie a persoanelor cu Ucraina, Republica Moldova, Iugoslavia si Bulgaria un factor de mentinere a legaturilor cu romanii din statele vecine. Mii de cetateni moldoveni au depus cerere de acordare a cetateniei romane. Este insa de remarcat ca, in final, vectorul economic si-a pus amprenta pe implementarea in practica acestui cadru al relatiilor bilaterale.

Drept consecinta a dezvoltarii circulatiei persoanelor, au fost deschise numeroase puncte vamale, atat la granite cat si in aeroporturi. Nenumaratele acorduri culturale in domeniul educatiei (inclusiv recunoasterea reciproca a diplomelor), acordurile de readmisie, acordurile de cooperare transfrontaliera, acestea sunt toate un corolar al deschiderii de dupa 1990. Semnarea acordurilor de readmisie cu cea mai mare parte a statelor occidentale a constituit o prioritate dupa 1990. Acestea au stabilit un cadru juridic prin care sa fie controlate fenomenele nedorite ale emigratiei din Romania, in special aspectele ce tin de criminalitate in tara de destinatie si de deplasarile ilegale pe teritoriul acestor state. Astfel, s-a deschis practic procesul liberalizarii circulatiei fortei de munca. Ulterior, au fost incheiate acorduri propriu-zise care au creat cadrul trimiterii organizate, legale, de personal muncitor in state precum Germania, Ungaria, Spania, Portugalia si Franta.

Cetatenii Uniunii Europene nu vor fi tratati altfel decat cetatenii unui anumit stat membru in ceea ce priveste accesul la un loc de munca, conditiile in care muncesc, avantajele sociale de care trebuie sa se bucure sau avantajele fiscale. Potrivit legislatiei Uniunii Europene, persoanele deja incadrate in sectorul public al unui stat mebru, nu dispun de dreptul absolut de a fi transferati sau detasati in sectorul public al unui alt stat membru sau de a lua parte la un program de schimb. Statele membre sunt libere sa ofere aceste posibilitati si sa stabileasca reglementarile aplicabile. In afara posibilitatilor speciale de transfer, detasare si schimb, de regula, lucratorii migranti trebuie sa treaca prin aceeasi procedura de recrutare ca si cetatenii statului membru gazda. Totusi, apare o problema de recrutare legata de concursurile organizate pentru recrutarea persoanelor care vor urma cursuri de formare specifice in scopul de a ocupa un post intr-un anumit domeniu al activitatii de servicii publice (de exemplu, in invatamant sau in sectorul sanitar).

Lucratorii migranti din UE care sunt deja calificati in domeniul respectiv trebuie sa fie scutiti de la obligatia de a urma cursurile respective, date fiind studiile si experienta dobandita in statul membru de origine. Un stat membru nu poate obliga un lucrator migrant calificat in domeniul respectiv sa ia parte la o astfel de procedura de recrutare. In aceste cazuri, statul membru trebuie sa aplice metode de recrutare diferite.

Libera circulatie a persoanelor in comunitatea europeana a fost consolidata si prin aparitia Acordurilor de la Schengen, care au suprimat treptat controalele de frontiera in interesul Uniunii Europene.

In concluzie, drept consecinta a dezvoltarii circulatiei persoanelor, cetatenii Uniunii Europene sunt acum beneficiarii unor serii de facilitatii (unele dintre acestea fiind prezentate anterior).