Cultura si istoria noastra este gasita de multi ca un domeniu fascinant, chiar si cand se aduce in discutie domeniul funerar. Oamenii, din diferite culturi au in practica multe ritualuri cand vine vorba de un serviciu funerar dar Crestinii au poate una dintre cele mai bogate istorii in acest domeniu, unele dintre aceste practici fiind si azi utilizate. Multi dintre noi nu cunoasc simbolul florilor sau de ce este sapata o groapa de aproximativ 2 m pentru un sicriu, aceste obiceiuri pot surprinde multe persoane.
Obiceiuri inainte de inmormantare
Unul dintre obiceiurile care inca se mai practica si poate fi intalnit in zona rurala este acoperirea oglinzilor. Astazi, multe persoane ajung sa isi dea ultima suflare in alte locuri decat in caminul lor, precum in spitale. In antichitate spitalele nu erau foarte frecvente, de aceea oamenii mureau de cele mai multe ori in propriile locuinte. Superstiile vechi spun ca sufletul persoanei decedate poate fi capturat in oglinda si sa ramana intotdeauna blocat pe pamant, motiv pentru care oglinzile din casa sau din respectiva camera erau intotdeauna acoperite, pentru ai permite sufletului sa ajunga in viata de apoi.
Oprirea ceasului este un alt obicei care se practica in trecut in lipsa tehnologiei moderne sau in lipsa spitalelor. Doctorii sunt obligati sa noteze ora decesului, in cazul in care unul dintre pacienti sai moare. In trecut pentru a retine ora decesului, ceasurile cu pendul erau oprite ca politia, doctorii sau orice alta persoana sa stie care a fost ora decesului.
Desi astazi este interzis ca persoana decedata sa mai ramana in casa si este obligatoriu prin lege sa fie dusa la capela, nu de mult persoanele care mureau in propria locuinta si nu numai, erau acompaniate pana la inmormantare de cel putin o persoana. Motivul poate fi unul straniu, dar in cele mai vechi timpuri motivul principal era de a tine departe de trupul neinsufletit soareci, animalele salbatice sau insectele. Un alt motiv in reprezenta decesul propriu-zis. Cum tehnologia nu era foarte avansata, anumite persoane considerate decedate puteau sa isi revina din coma sau incostiinta dupa ce au fost considerate decedate, motiv pentru care o persoana veghea trupul. Astazi, acest obicei de a fi alaturi de mort pana la inmormantarea sa este inca practicat dar se face mai mult din semn de respect.
Traditii la serviciul funerar
Vizionarea persoanei decedate a fost o traditie din cele mai vechi timpuri. Familia se aduna pentru a-l vedea pentru ultima oara pe cel drag inainte de a fi inmormantat. Astazi, multe persoane practica acest obicei dar altele doresc sa si-l aminteasca asa cum a fost in viata. Acest obicei este si unul de socializare, se pot impartasi amintiri iar persoanele care sunt devastate pot fi consolate. Serviciul funerar este o practica obligatorie si in zilele noastre la Crestini. Se pot observa servicii funerare care sunt tinute de catre preoti in cimitir, la biserica, capela sau in locuinta decedatului.
Florile sunt astazi oferite in semn de respect pentru familie sau pentru persoana decedata, sau au un rol strict decorativ. Inainte de aparitia imbalsamarii, organele se descompuneau mult mai repede, motiv pentru care rolul florilor era de a masca mirosul.
Oprirea circulatiei cand dricul este in trecere. Acesta era un obicei pentru a oferi respect persoanei decedate si familiei indoliate, astazi inca mai exista legi in diferite tari care impun acest lucru dar in special din motive de securitate deoarece dricul este insotit de o masa de oameni care deplang persoana trecuta in nefiinta.
Obiceiurile inmormantarii
Exista trei motive pentru care groapa sicriului a fost si este inca sapata la aproximativ 2 metri adancime. Primul aspect il reprezinta igiena. Daca din anumite motive sicriul s-ar fi rupt sansele de expunere la anumite boli cauzate de corpul neinsulfetit ar fi foarte mici datorita adancimii. In Anglia motivul era unul de a economisi spatiul. Dupa o perioada de timp trupul neinsufletit se descompune lasand astfel loc pentru un altul deasupra acestuia. Un alt motiv pentru care groapa de 2 metri este necesara este ca in situatia in care groapa este umpluta de apa sicriul sa nu poata ajunge la suprafata.
Inmormantarea cu fata spre est. Multe persoane nu realizeaza ca groapa este sapata pe o axa de est-vest, capul decedatului este catre vest iar picioarele catre est pentru a vedea astfel rasaritul soarelui in fiecare dimineata. Crestinii sunt invatati ca atunci cand Isus se va intoarce, El va veni de la rasarit, acesta fiind inca un motiv pentru care inmormantarile se realizeaza pe axa est-vest.
Pietrele de pe locul de inmormantare este o datina extrem de veche care astazi a fost inlocuinta cu adevate fortificatii din beton si placaje rezistente. Obiceiul era de a plasa pietre peste mormantul persoanei decedate pentru a marca locul si pentru a opri animalele salbatice sa sape dupa persoana trecuta in nefiinta.
Comentarii Recente